Costul marginal, explicat pe intelesul tuturor

28 Oct 2010

Costul marginal exprima cat de mult se modifica costurile, atunci cand productia unui bun creste. Aceasta valoare poate fi, bineinteles, chiar negativa. Costurile marginale intersecteaza costurile medii intotdeauna in punctul de minim al acestora. Acest lucru este in relatie cu faptul ca tangenta functiei costurilor si dreapta care porneste din origine si se aplica functiei costurilor, au aceeasi inclinatie.

De aici reiese: costurile medii, sunt in acest punct egale cu, costurile marginale, C’(x). In cazul costurilor marginale descrescatoare, punctul de intersectie al celor doua curbe se afla in punctul de maxim al costurilor medii.

In cazul concurentei perfecte, pretul este fixat astfel incat sa fie egal cu costurile marginale, pentru a obtine un profit maxim.

In cazul unui monopol normal exista o arie, unde costurile marginale crescatoare intersecteaza curba descrescatoare a vanzarilor. In acest punct de intersectie se afla combinatia intre cantitatea oferita si pretul obtinut care maximizeaza castigul total al monopolistului. Acest pret este, “ceteris paribus”, mai mare decat pretul fixat de cei care adapteaza cantitatea, iar cantitatea oferita mai mica decat in cazul concurentei perfecte.

In cazul unui “monopol natural” costurile medii scad in functie de cantitate. In acest caz nu exista un punct de intersectie intre costurile marginale si costurile medii, deoarece costurile marginale se afla intotdeauna sub costurile medii. De aceea, un astfel de monopolist nu poate sa-si acopere costurile, cu costurile marginale, ci trebuie sa fixeze cel putin un pret egal cu costurile medii. Doar atunci cand, costurile marginale depasesc costurile medii, pretul poate egala costurile marginale, pentru a putea fi acoperite toate costurile.

In cazul in care costurile marginale sunt mai mari decat costurile medii, fara costuri fixe, este atins pragul minim de rentabilitate. Daca o intreprindere produce sub pragul minim de rentabilitate,…

Costul produsului si costul perioadei

28 Oct 2010

Discutate in raport de modul de decontare sau imputare, cheltuielile se diferentiaza in costul produsului si costul perioadei.

Costul produsului cuprinde toate cheltuielile asociate si decontate unui obiect de calculatie identificat printr-un produs, lucrare sau serviciu. Pe aceasta cale cheltuielile angajate pot fi imobilizate, stocate sau repartizate pe mai multe exercitii.

Costul perioadei cuprinde toate cheltuielile recunoscute de rezultatul exercitiului in care au fost angajate fara a se cauta o legatura cu produsul obtinut si vandut. In principiu, cheltuielile generale de administratie, cheltuielile de desfacere, cheltuielile financiare si cele exceptionale sunt costuri ale perioadei si  in  consecinta nu se  includ in costul produselor,  reflectandu-se direct in rezultatul exercitiului care le-a angajat.

In raport de constructia cheltuielilor la formarea valorii produsului, se disting:

Costuri eficiente, sunt acele cheltuieli care in calitatea lor de efort consumat dau valoare unui produs si in consecinta formeaza costul produsului.

Costuri neeficiente, reprezinta cheltuieli – pierderi determinate de esecurile tehnice sau de neutilizare integrala a patrimoniului activitatii consumatoare de resurse si producatoare de rezultate. Desi, apriori, au fost considerate costuri de productie, ulterior devin costuri ale perioadei fiind decontate asupra rezultatului perioadei de referinta. Se precizeaza ca prin marimea lor costurile de subactivitate apar ca o disproportie intre costul calculat si valoarea bunului obtinut.

Literatura de specialitate, indeosebi cea franceza, consemneaza si o impartire a costurilor prin prisma procesului decizional in:

Costuri pertinente, sunt acele costuri viitoare, evaluate, folosite in alternative de decizii si asupra carora se poate actiona in raport cu un plan retinut de conducere.

Costuri indiferente, sunt acele costuri istorice (trecute), asupra carora nu se mai poate actiona pentru sustinerea unor decizii viitoare. Deci aceste costuri au fost deja sacrificate “intr-o activitate” desfasurata consumatoare de resurse.

Dar, totusi, distinctia dintre cele doua costuri nu trebuie absolutizata, o informatie este relevanta atat prin valoarea…

Cinci tipuri de buget

2 Aug 2010

Bugetul, ca un instrument de anticipare financiara a activitatilor companiei, face diferenta intre o firma condusa sub insemnul controlului si al stabilitatii si o alta care este luata prin surprindere de neprevazut si ca atare, la mila contextului economic si a norocului. Cum insa norocul si-l face omul cu mana lui, de multe ori acesta se numeste buget. Sa vedem cateva tipuri de buget cu care ne putem intalni in activitatea economica:

Buget de vanzari

Reprezinta o estimare a viitoarelor vanzari si este foarte folositor pentru setarea obiectivelor echipei si firmei.

Bugetul de productie

Acest tip de buget se refera la o estimare a numarului de unitati ce trebuie sa fie fabricate pentru a se atinge obiectivul firmei. Include de asemenea o estimare a variatelor costuri implicate in productia efectiva, fara a exclude forta de munca si materialele.

Bugetul financiar

Este o proiectie a veniturilor si cheltuielilor pentru o perioada limitata de timp . De obicei aceasta perioada se refera la viitorul apropiat. Un beneficiu mare pe care il aduce acest tip de bugetare este determinarea perioadei in care veniturile vor intra si daca vor fi suficiente pentru acoperirea cheltuielilor.

Bugetul de Marketing

Cu bugetul de marketing estimam fondurile necesare pentru creatie, promovare si relatii publice.

Bugetul pe proiect

Previzionarea se refera la costurile asociate cu un anume proiect al companiei. Aceste costuri includ forta de munca, materialele si alte chetuieli. Deseori acest tip de buget este desfasurat in responsabilitati specifice, cu bugete alocate separat.

Ce luam in considerare la costul de productie

2 Aug 2010

In productie ne apar doua feluri de costuri diferite, foarte usor de delimitat la prima vedere:

1. Costuri directe. Acestea se refera la materilul efectiv necesar pentru producerea unui bun: caramida, tabla, etc. dar si costurile directe cu forta de munca (numarul de ore).

2. Costuri indirecte, care trebuie si ele incluse in costul final al unui produs. Acestea se refera la cheltuieli de genul celor cu salariile segmentului de management, chirie, s.a.

Dupa ce costurile directe si indirecte au fost nu numai stabilite, dar si evaluate, pe baza lor se vor lua decizii importante precum:

• Care sa fie pretul final pentru fiecare produs?
• Caror produse sa le fie extinsa productia si caror sa le fie scazuta?
• Cum sa scazi costurile de productie?

De ce consideram insa costurile atat de importante?

Dincolo de raspunsul evident, gasim si multe altele mai subtile, dar esentiale in dezvoltarea cu succes a afacerii.

In primul rand costul ne spune ce putem produce profitabil si ce reprezinta o pierdere din punct de vedere financiar, identificand astfel ariile cheie de unde se poate elimina elementele neproductive.
Dupa cum spuneam insa, mai sunt multe aspecte pe care o analiza atenta a costurilor ni le releva:

• Devine posibila observatia costului unui produs raportat la costurile totale ale organizatiei.
• Se pot identifica acele costuri mult prea mari sau inutile si apoi eficientiza.
• Se pot face comparatii de costuri intre diferite actvitati si alege varianta cea mai buna.

Cum reduc costurile eficient?

2 Aug 2010

Dupa o perioada in care Romania s-a rasfatat achizitionand cele mai noi tehnologii, lucrand cu cele mai renumite branduri, risipind in stanga si in dreapta pentru a-si face partenerii de afaceri sau anagajatii multumiti, o alta expresie devine la moda in vara anului 2010: reducerea costurilor!
Din pacate, in necunostinta de cauza, majoritatea firmelor recurg la reducerea de personal ca strategie de eficientizare a costurilor. Aceasta ar trebui sa fie insa ultima solutie, iar motivele sunt numeroase: pe termen lung, fluctuatiile mici de angajati iti vor mentine nivelul de performanta si ajuta la economii substantiale pe care nici nu le intuiesti la prima vedere. Cand afacerea va incepe din nou sa creasca, vei avea nevoie in primul rand de oameni! In plus, moralul celor care raman va fi extrem de scazut. Prin urmare, ia in considerare urmatoarele variante inainte de a recurge la aceasta ultima alternativa pentru eficientizarea costurilor:

1. Imparte costurile cu ceilalti

Nu numai la nivel international, dar chiar si presedintele Romaniei sau anumiti ministri au aplicat oarecum aceasta strategie prin renuntarea la anumite beneficii salariale. Care a fost motivatia din spatele celei declarate, este un subiect de discutat intr-un alt articol.

Cert este ca reprezinta o strategie de a motiva si pe ceilalti sa se alature reducerilor de costuri.

Un caz foarte interesant insa, al unui spital din America, a dus aceasta idee mai departe.

Paul Levy, CEO-ul unui spital din Boston, s-a vazut pus in situatia de a reduce cheltuielile cu 20 de milioane de dolari. Asta ar fi insemnat concedierea a 600 din cei 6500 de angajati ai spitalului, o solutie pe care nu si-o dorea. De aceea, a invocat intr-o sedinta toti angajatii, le-a explicat situatia si le-a cerut sa il ajute cu solutii alternative. A deschis si un chat room pentru ca…

Efectul inflatiei

1 Aug 2010

Inflaţia este rata creşterii nivelului preţurilor pentru bunuri şi servicii .

Într-o economie de piaţă, preţurile bunurilor şi ale serviciilor se pot modifica permanent. Unele preţuri cresc, iar altele scad. Determinând media acestor modificări ale preţurilor, se poate calcula o rată a inflaţiei în ansamblu. Se vorbeste despre inflaţie dacă se înregistrează o creştere în timp a preţurilor pentru bunuri şi servicii.

De fapt, inflaţia înseamnă creşterea preţurilor într-un anumit ritm.
Dacă o persoană are un venit fix în fiecare an, va putea cumpăra, în timp, mai puţine bunuri cu acest venit. Aşadar, cu aceeaşi cantitate de bani se poate cumpăra mai puţin, ceea ce înseamnă că valoarea banilor scade

Se poate masura efectul inflatiei?Si daca da, cum?Ce ne mai permitem intr-o economie in care inflatia incepe sa-si arate coltii?

Sunt tinar… sunt adolescent …

Cu aceeasi suma de bani incep sa-mi permit din ce in ce mai putine lucruri.
Mai putine tricouri, mai putine mp 3 playere, mai putine iesiri la discoteca, cu alte cuvinte mai putine distractii…

Suntem o familie …

Cu aceeasi suma de bani ne este din ce in ce mai greu …
Dupa ce acoperim costurile incalzirii, energiei, telefonului, abonamentutului TV, cosul zilnic de alimente,dupa ce alocam o suma fixa adolescentului nostru incepem sa observam ca avem din ce in ce mai putine posibilitati de a ne permite si alte lucruri.
cu alte cuvinte mai putine distractii…

Sunt pensionar…
Incep cu medicamentele, apoi incalzirea, energia electrica, cablu TV, telefon…
Concluzia:din ce in ce mai putine distractii…

Si uite asa, prin eliminarea distractiilor ducem la scaderea preturilor...

Schimbările cererii şi ale ofertei sunt cunoscute sub denumirea de „generatoare” ale inflaţiei …

Despre inflatie

1 Aug 2010

Inflatia! Ar trebui sa ne preocupe sau nu?

Sunt om simplu, ma afecteaza?

Sunt agent economic. Am probleme?

Inflatia , definita ca unul dintre cele mai grele dezechilibre economico – sociale, ar trebui sa ne procupe pe toti.

Pornind de la macroeconomie, microeconomie si terminind cu omul simplu de la tara, toti suntem afectati pina la urma.

Ce reprezinta de fapt inflatia ?

Inflatia este un fenomen macroeconomic care se manifesta prin cresterea continua si semnificativa a preturilor si o reducere a puterii de cumparare a banilor.

Ar putea oare noile masuri anticriza ale Guvernului sa declanseze acest fenomen in Romania ?

In conditiile in care vor creste in continuare « birurile » s-ar putea ca un numar din ce in ce mai mare de firme sa nu mai faca fata,sa se inchida sau sa creasca preturile.

Oamenii nu vor mai avea bani să cumpere, 25% din firme vor ceda şi şomajul şi preţurile vor creşte.

Cele mai expuse pericolului de a nu mai face fata acestui fenomen sunt in special firmele mici. Inchiderea multor firme mici pot deschide “apetitul” si lacomia de bani a firmelor mari in a creste nejustificat preturile.

De aici si pina la deprecierea leului din cauza unei inflatii mari nu este decit un pas.

Deprecierea leului din cauza unei inflaţii mari este un adevarat pericol.

BNR a fixat pentru acest an o ţintă de inflaţie de 3,5%, cu un interval de variaţie de plus/minus un punct procentual, şi estimează că rata anuală se va situa la 3,7%.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, preţurile de consum au înregistrat în mai o creştere lunară uşoară de 0,15%, iar rata anuală a inflaţiei a urcat de la 4,28% în aprilie la 4,42% la finele lunii mai. In luna iunie, rata inflatiei a crescut cu 0,16 la suta comparativ cu luna…

Microeconomia pe termen scurt versus microeconomia pe termen lung

30 Iul 2010

Notiunile de “termen scurt” si “termen lung” nu se refera la o perioada de timp bine definita ca 3 luni sau 5 ani. Diferenta dintre termen lung si termen scurt se refera la flexibilitatea pe care o au cei care iau deciziile intr-o firma. A doua editie a cartii “Economia” scrisa de Parkin si Bade prezinta o distinctie excelenta intre cele doua notiuni:
“Termen scurt se refera la o perioada de timp in care cel putin un factor de productie este fix, ceilalti factori fiind variabili. Termen lung se refera la o perioada de timp in care toti factorii de productie sunt variabili. Nu exista o limita de timp ce poate fi marcata pe calendar pentru a separa termenul scurt de cel lung. Termenul scurt si termenul lung variaza de la o industrie la alta”
Pentru a intelege mai bine cele doua notiuni, va vom prezenta un caz concret. Vom lua in considerare un producator de crose de hockei. O companie in aceasta industrie va avea nevoie de urmatoarele pentru a fabrica aceste crose:
- Materii prime, cum ar fi cherestea
- Forta de munca
- Masinarii
- Fabrica

Sa presupunem ca cererea de crose a crescut obligand firma noastra sa produce mai multe crose. Ar trebui sa comandam mai multa materie prima, deci vom considera materia prima ca fiind un factor variabil. Vom avea nevoie de forta de munca extra, dar putem sa crestem forta de munca cu ce avem prin organizarea unei ture suplimentare sau solicitand muncitorilor existenti sa munceasca ore suplimentare, astfel incat si acesta este un factor variabil. Echipamentele, in schimb, ar putea sa nu fie un factor variabil. Ar insemna investitii de timp pentru implementarea unor echipamente suplimentare. Depinde foarte mult de cat timp ar dura cumpararea si instalarea echipamentelor noi, precum…

Microeconomia in actiune

30 Iul 2010

Pentru a intelege mai bine cum microeconomia afecteaza lumea reala a afacerilor, va vom prezenta un studiu de caz. Este vorba despre General Motors, o mare firma auto. La un moment dat, General Motors era cea mai profitabila firma americana si un colos al industriei auto globale.
Pana in anul 2008, GM a trecut prin multe momente grele, fiind victima unei economii americane si globale in scadere. Deasemenea, o serie de decizii microeconomice s-au dovedit a fi gresite. Problemele la nivelul microeconomiei au inceput pentru General Motors cu cativa ani inainte ca situatia sa se inrautateasca la sfarsitul lui 2008. Firma japoneza Toyota a inceput sa castige in mod constant teren pe piata auto, iar General Motors nu a luat nici o masura pentru a preintampina concurenta.
Toyota a construit o masina mai ieftina care s-a dovedit a fi superioara si calitativ: avea un consum mai mic si o durabilitate mai mare decat principalul competitor, General Motors. Consumatorii au migrat de la GM la Toyota, astfel incat General Motors a pierdut atat din popularitatea de alta data, cat si o mare parte din piata auto in fata companiei Toyota si a altor firme auto japoneze.

Decizii microeconomice gresite
Chiar daca economia generala s-ar putea sa fie responsabila intr-o anumita masura pentru esecul GM, sfarsind prin falimentul companiei in 2008, unele decizii de la nivelul microeconomic au contribuit si ele la acesata problema.
In primul rand, inainte de a da faliment, GM avea pe piata 8 branduri diferite de masini – Buick, Cadilac, Chevrolet, GMC, Hummer, Pontiac, Saab si Saturn. Numarul mare al unitatilor de productie pentru fiecare brand in parte a dus la un cost marginal mai mare decat venitul marginal.
In al doilea rand, in conditiile in care pretul combustibilului a crescut constant, GM…